Republica Moldova cuprinde teritoriile răsăritene ale vechiului Principat (voevodat) al Moldovei, dar şi mici părţi din Podolia şi Edisan. Teritoriul dintre râurile Prut şi Nistru a devenit o unitate administrativă de sine stătătoare, căpătând totodată numele de Basarabia, prin anexarea sa de către Imperiul Rus[1]. A devenit pentru prima oară un stat independent în 1918 cu scurtă vreme înaintea unirii cu România. Populaţia băştinaşă, Moldovenii latinofoni, s-a menţinut în proporţie de 97 % în cele 46 % din vechiul voievodat, aparţinând astăzi României, în proporţie de 62 % în cele 36 % din vechiul voievodat, aparţinând astăzi Republicii Moldova, şi în proporţie de 8 % în cele 18 % din vechiul voievodat, aparţinând astăzi Ucrainei.
Principatul Moldovei este un fost stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri. Era împărţit în Ţara de Sus (la nord de o linie Bacău-Chişinău) şi Ţara de Jos (la sud), la rândul lor împărţite în ţinuturi şi ocoluri (cele 24 ţinuturi erau : Cernăuţi, Hotin, Soroca, Rădăuţi, Suceava, Dorohoi, Botoşani, Cârligătura, Neamţ, Iaşi, Lăpuşna, Orhei, Putna, Roman, Tecuci, Vaslui, Tutova, Bârlad, Covurlui, Frumoasa, Ciubărciu, Obluciţa, Chilia, Cetatea Albă). Iniţial Voievodatul Moldovei cuprindea Basarabia şi Bucovina, care atunci nu se numeau încă aşa, dar aceste două regiuni au fost pierdute (şi astfel denumite) în urma creşterii puterii Imperiului Rus şi a Imperiului Austriac. Ce mai rămăsese din Moldova s-a unit în 1859 cu Ţara Românească formând astfel un nou stat : Principatul României (recunoscut ca independent în 1878, ca regat în 1889).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu